Dureri de spate ce-ți fac viața "aparte"

Vă salut cu drag, pe toți cei care ați nimerit aici!

Doresc să vă împărtășesc povestea mea de dragoste.. Cu uleiurile doTERRA.

Am 29 de ani și de câțiva ani buni am tot avut dureri de spate. Locuiesc în Germania iar pe vremea când eram în România luam des pastile la nevoie. Atunci când apăreau dureri luam calmante fel de fel.. De la ibuprofen pana la tramadol, diclofenac etc. Unele prescrise de medic, altele luate de mine... Nu mai știu exact la ce vârstă au început durerile de spate.. Am tot avut probleme și cu rinichii, răceala și de aici s-au datorat în mare parte acum câțiva ani acele dureri... Până când durerile s-au agravat, tot mai intense și tot mai dese. Anul trecut, așadar în 2018, în luna martie am avut prima criză de hernie de disc. Asta a însemnat că la drum lung cu mașina înspre , după ore bune de stat pe scaun am avut dureri ce coborau pe un picior și  m-au închilozat de spate. Practic, nu mai puteam să mă îndrept de spate, eram încorsetată de durere. Am ajuns la spital în România unde am așteptat vreo 2 ore fără să mă bage vreo careva în seamă. Văzând asta, am mers la o clinică privată, unde mi s-au făcut investigații. Răspunsul a fost... Nevralgie sciatică, protruzie discală, adică început de hernie de disc. Recomandări și tratament de la medic: repaus la pat... Evitat efortul, ridicatul, de practicat un sport cum ar fi înotul și medicamente antiinflamatoare. Cam o lună mi-a fost mai bine... Luna aprilie... Iar în mai iunie, durerile au reapărut acestea fiind suportabile... În luna iulie 2018, a urmat a 2a criză de durere, drept pentru care am fost internată în spital. De data aceasta în Germania, unde și locuiesc. O săptămână internată cu tot felul de calmante în perfuzii și RMN. După RMN m-au și externat spunându-mi că nu este necesară o operație, ceea ce m-a bucurat, pentru că în luna următoare aveam nunta programată. Toată luna iulie am stat în concediu medical, urmând mai apoi și alte concedii medicale... În toate aceste luni am făcut gimnastică de recuperare, masaj, am luat multe medicamente și am încercat să mă antrenez și la fitness cu aparatură specială pentru spate. Am tot schimbat ortopezii, unii spunându-mi același lucru, că trebuie să îmi întăresc musculatura. De dureri de multe ori nu puteam să merg nici la sală. Nimic
nu mă ajuta..toate erau pe termen scurt doar. Un alt ortoped îmi spusese că ar trebui să mă duc la psiholog... Mi se părea la un moment dat că nimeni nu ma înțelege, viața mea fiind un chin. Aveam dureri permanent. Unii îmi spuneau că ar trebui să mă obișnuiesc cu durerile și să fac gimnastică chiar dacă mă doare! Așa ceva mi s-a părut absurd și mă indignat total! Eu nu puteam să mă mișc de durere, darămite sport... Mușchii nu puteam să îi întăresc așa peste noapte... Stres am avut dar trecusem și peste acea perioadă.... Durerile nu erau doar închipuiri... Puseseră stăpânire complet peste mine... Nu puteam să stau mult jos, în picioare. Mă culcam cu dureri, mă trezeam cu dureri. În tot acest timp mă luptam și cu mine însumi, căci nu mă mai suportam... Îmi era frică să mă trezesc... Să mă ridic din pat..știind că de multe ori mă trezeam cu dureri insuportabile. Sau nu dormeam bine tot din cauza durerilor ce nu îmi dădeau pace.

Iar acum nu îmi vine să cred, că mă trezesc fără dureri. Adorm fără dureri. Doar în timpul somnului ce mă mai necăjește uneori dar foarte puțin, incomparabil cu ce am suportat.

Cum am reușit să mă împac cu mine însumi și cum de nu mai am dureri, vă invit să vedeți în următoarea postare:

Eroul meu - doTERRA.